Asta seara ma castigat un concurs datorita tie si iti inchin un blog. Din vremuri imemoriale omul sa folosit de un accesoriu montat de Creator in mijlocul actiunii(fetei). Este acolo in fiecare zi, mare, impozant, plin de el, ma fac ca nu il vad dar privirea mea periferica nu ma inseala. Mirosim, adulmecam, strambam din nas datorita tie!
Uneori este purtat in vant alteori pe sus sau strigat : Ba mucosule! Exista mai multe tipuri, carn, acvilin, roman, nubian, grecesc dar eu ma mandresc cu modelul meu- Mare!!! Lumea incearca zi de zi sa-i modifice structura, boxerii si-l turtesc, divele si-l opereaza, dar cum credeti ca ar mai arata show-biz ul romanesc fara nasul lui Tonciu? Ca mancarea fara sare.
Pe 5 iulie se nastea unul din cei mai mari artisti si cupletisti romani, Constantin Tanase. Cunoscut datorita celebrelor cuplete(Davai ceas, Si cu asta ce-am facut) artistul mai era vestit si datorita nasului mare. Cineva(nu stiu cine) i-a compus o oda care ni se potriveste si noua nasosilor. Lectura placuta.

O,zeilor, mi-aţi dat, în glumă, un nas aşa de prelungit
Că spintecă văzduhu-n două şi se propteşte-n infinit.
Când joc pe scenă şi spre stele-nalţ bicisnica-mi trompetă
Observatoarele anunţă că-n România e-o cometă;

Nemţoaicele de la Alhambra uimite ţipă: Gott sei Dank!
Căci nasul meu, privit din faţă, îţi dă iluzia de tanc!
Eroii cârni ai Capitalei care-au luptat pe metereze
Ii cer guvernului, ca jertfă, de nas să mă exproprieze,

Iar invalizii cu tarabe cer să le facă chilipir:
Din nara-mi dreaptă o regie, iar din cea stângă un tractir.
Cu toate criticile aspre, incontestabil ai rămas
Dintre talente, cel mai mare, o, respectabilul meu nas.

Aş prefera mai bine moartea, sau să ma calce chiar tramvaiul
Decât cu ploile de-acuma să dea în mine guturaiul.
Ar fi curată catastrofă—din mine s-ar allege praful
Să fiu constrâns pe-aşa scumpete, să-mi fac batista cât cearsaful!

O, nas, tu singura-mi podoabă, a treia partea-a mea din trup,
Izvor de pozne şi de glume, întoarce vârful, să te pup!
Amici,când voi muri, deasupră-mi, nu vreau nici piatră funerară,
Nu vreau nici sălcii aplecate, lăsaţi-mi nasul meu afară,
Să-mi ţină loc de ornamente şi de cavou şi de statui,
Şi liniştit să odihnească tot cimitiru-n umbra lui.

Like! 12